Atunci cand a invatat sa mearga, copilul tau a inceput o calatorie dificila: cea spre independenta si propria identitate. Asta te pune pe tine intr-o pozitie dificila: trebuie sa-i incurajezi libertatea si in acelasi timp sa-l sustii atat cat are nevoie. Amandoi veti invata extrem de mult unul de la altul!

Copilul tau poate sa se descurce singur in multe domenii: mancatul, imbracatul, joaca, desenul, poate chiar olita... Cu toate acestea, nu are rost sa-l presezi. Cateodata copilul va face toate aceste lucruri singur, alteori iti va cere ajutorul, insa e foarte posibil sa-si impuna propria personalitate facand exact pe dos decat iti doresti tu.

Nu degeaba, varsta de 2 ani e considerata "teribila". Noul cuvant preferat e NU si crizele sunt la ordinea zilei! Dar in spatele acestor schimbari se petrec lucruri minunate. Copilul tau creste, isi descopera capacitatea de a influenta lucrurile din jur, isi impune personalitatea si testeaza constant limitele. Dorinta de independenta poate cauza frustrari: abilitatile copilului sunt inca in dezvoltare si nu-i permit sa faca tot ce si-ar dori. Oricat de neplacute, crizele sunt de inteles. Iar pe masura ce descifreaza raportul intre el si ceilalti si il exerseaza jucandu-se "de-a mama si bebelusul", copilul tau va ajunge, pe la 3-4 ani, sa inteleaga sentimentele celorlalti si sa poata privi lucrurile din diverse perspective. Chiar daca acum iti e greu, nu uita ca fiecare pas conteaza. Permite-i copilului sa ia cat mai multe decizii independente si vei avea mai putin de luptat atunci cand e vorba de situatii in care nu poti face compromisuri.

Atunci cand copilul tau incearca sa se imbrace sau dezbrace singur, incurajeaza-l! Cu cat exerseaza mai mult, cu atat va invata mai repede. Deocamdata, evita pe cat posibil nasturii si fermoarele (sau permite-i copilului sa exerseze pe o papusa). Pantofii, sosetele si manusile prezinta mai multe dificultati, dar cu mult exercitiu, incurajare si incredere, copilul tau s-ar putea imbraca singur la aproximativ 3 ani.

Cel mai important este sa gasesti echilibrul intre a oferi sprijin si a-i lasa copilului suficient spatiu ca sa obtina o anumita independenta. O sa ai nevoie de rabdare pentru a-l ajuta sa invete fiecare abilitate in parte. Nu pune prea multa presiune, ci dirijeaza copilul cu blandete, oferindu-i optiuni si suficient timp la dispozitie. Desi invata foarte mult in aceasta perioada, nu are decat doi ani si e normal sa aiba nevoie de afectiune si sprijin.

Permite-i sa exerseze noile abilitati de cate ori ai ocazia (de exemplu, lasa-l sa se imbrace singur inainte sa plecati undeva) si nu uita sa-l incurajezi. Un cuvant de lauda sau un desen agatat pe perete pot face minuni cand vine vorba de increderea in sine! Din acelasi motiv, nu interveni decat daca micutul si-a pierdut rabdarea sau iti cere ajutorul. Iar daca ce a realizat el nu e perfect, nu e un motiv sa refaci totul - nu e ceva grav daca un nasture a ramas neincheiat.

In final, aminteste-ti ca oricat de dificila e aceasta perioada pentru tine, e inca si mai dificila pentru copil, care descopera continuu limite, reguli, posibilitati si incearca sa se creeze pe el insusi. Incurajandu-l fara sa intervii prea mult, vei avea ocazia sa traiesti alaturi de el momente in care cele mai mici realizari devin mari pasi pe drumul spre autonomie.