Cand puiul tau vine pe lume, medicii si cadrele medicale de la maternitate sunt obligati sa-i administreze dozele de vaccin corespunzatoare. Acceptam acest lucru, avem incredere in acele persoane de care viata copilului nostru depinde. Vaccinurile administrate in maternitate sau cele facute la cabinetul medicului de familie sunt sigure si le facem doar pentru sanatatea micutului nostru dar si pentru linistea noastra. Chiar daca sunt opinii pro si contra in legatura cu aceste vaccinuri totusi inima ne spune ca e mai bine sa le facem. Sunt unii copii care intr-adevar fac febra, au varsaturi sau o stare generala mai proasta dupa administrare, avem speranta ca totul va fi bine.

Dar ce ne facem cand ingerul nostru va fi scolar? Cand medicul de la cabinetul scolar pur si simplu ne obliga sa le facem acele vaccinuri care - cica sunt bune pentru sanatate dar nu este chiar ceva sigur iar copilulul oricum se poate imbolnavi. De ce sa ii chinuim sa le mai facem daca totusi este riscul sa faca o anumita boala? Oare cei competenti nu se gandesc la asta? Sau vor doar sa aiba pe registru inca un nume trecut?

Am discutat cu un medic pediatru despre ce ar face in situatia mea? Ar face sau nu vaccinul? Ar putea sa riste? Cu regret si din nefericire aflu ca micutul pediatrei a ramas paralizat de piciorul stang din cauza administrarii incorecte. Fiind medic de meserie, cu atatea cunostinte in domeniu, cu experienta de ani buni totusi nu a mai putut face absolut nimic. In acea zi neagra, cum s-a exprimat ea, copilul ei era perfect sanatos cu un mare chef de viata si fericit ca va ajunge la scoala alaturi de colegii sai. Initial ea nu fusese de acord sa i se faca vaccin deoarece micul avea un pic nasucul infundat, avea o viroza usoara care se trata foarte usor. La ora 10, in acea zi asistenta si medicul au sosit la clasa I. Au trecut cu vedera refuzarea mamei si totusi i-au facut. A fost vorba de ignoranta sau neatentie?

Imediat dupa administrare, Cosmin, baiatul pediatrei a inceput sa verse, sa se plaga de dureri de cap si ca nu poate sa-si simta piciorul. Unii colegii au inceput sa rada de el crezandu-l un fricos iar unii erau ingrijorati de starea lui. Imediat mama lui a fost anuntata iar Cosmin a fost dus de urgenta la spital. Starea lui era foarte prosta, era stabil dar medicii nu stiau exact ce sa putut intampla. Mama aflase ca i se facuse doza chair daca ea si-a dat refuzul in scris. Fiind la spital i s-au facut analize peste analize, radiografie, ecografie si chiar tomografie ca nu creierul sa nu-i fie afectat. Rezultatul a fost devastator.

Avand o viroza usoara de primavara, Cosmin avea organismul si imunitatea sensibile si exista riscul sa aiba reactii adverse. De ce acele cadre medicale nu au ascultat de mama? De ce au trecut peste refuzul ei? Doctorul care sa ocupat de baiat i-a explicat mamei ca a reusit din nefericire sa faca o reactie adversa extrem de periculoasa, care din nefericire este tot mai deasa in scoli.

Aflase ca Cosmin nu era singurul care patise asa ceva. Totusi de ce se mai fac acele doze daca nu sunt sigure pentru copii nostri? De ce sa distrugim un copil si o familie? Pediatra ceruse explicatii la conducera scolii si la cabinetul medical iar fisa lui Cosmin disparuse ca prin magie. Cadrele medicale de la acea scoala au fost concediate doar ca pe copilul ei acest lucru nu-l putea ajuta cu nimic. Deja faptul fusese consumat, sanatatea lui era in pericol si exista riscul sa nu-si mai poata misca piciorul niciodata.

Din nefericire asa sa intamplat. Un copil vioi, plin de viata, ramase cu un handicap pentru toata viata. La varsta de 7 ani Cosmin devenise o persoana cu dizabilitati din cauza ignorantei unui cadru medical.