Putem vorbi in aceste cazuri de anumite modele copiate din resviste sau de pe micul ecran, ori este vorba despre alti factori care influenteaza debutul acestor afectiuni.

In zilele noastre aceste tulburari sunt justificate prin faptul ca mass-media promoveaza imagini nerealiste despre cum trebuie sa aratam. Priviti, de exemplu, reclamele difuzate la televizor - in marea majoritate a spotului personajele sunt zvelte, au abdomen plat, arata bine si sunt fericite. Este normal ca o adolescenta cu cateva kilograme in plus sa doreasca sa arte si sa se simta la fel ca un top-model.

Deci, acele modele contribuie intr-o anumita masura la crearea unor credinte irationale si la dezvoltarea unei perceptii nerealiste cu privire la forma unui corp normal si sanatos, ele nu justifica in totalitate tulburarile de comportament alimentar. Mai mult nu stim daca aceste modele duc la dezvoltarea tulburarilor sau sunt doar o explicatie pentru un comportament alimenatr deja dereglat.

Tulburarile de comportament alimentar debuteaza cu diete care la un moment dat, scapa de sub control. Cel mai important lucru este sa intelegem ca o dieta trebuie tinuta doar sub supraveghere medicala. Tulburarrile de comportament alimentar debuteaza cu diete care la un moment dat scapa de sub control fara sa ne dam seama.

Un regim alimentar trebuie sa aiba ca scop imbunatatirea sau mentinerea starii de sanatate. Riscurile privind efectele pe termen lung la care se supun adolescentii nostri atunci cand tin diete nerecomandate de medic tin de diverse dereglari hormonale sau de metabolism. Cum este normal, pentru majoritatea adolescentilor aspectul fizc este extrem de important, insa stima de sine trebuia sa ia in calcul si alte aspecte legate de persoana lor - viata sociala, viata de familie, scoala.

Putem sa ne invatam copii sa-si exprime teama, furia, tristetea intr-un mod mai putin autodistructiv. Trebuie sa stiti ca pentru tratarea acestor tulburari este necesar ajutorul specializat, mai ales cand este vorba despre sanatatea copiilor nostri. De asemenea, increderea si perseverenta in tratament sunt importante pentru obtinerea unor rezultate cat mai bune si pe termne cat mai lungi. Deoarece bulimia, anorexia si tulburarea de mancat comvulsiv duc deseori la izolare sociala, un prim pas in recuperearea il reprezinta dezvoltarea vietii sociale si a unor preocupari care nu sunt legate de alimentatie. Sprijinul familiei, a prietenilor sau a celor apropiati poate fi extrem de importanta, daca nu este axat pe critica sau reprosuri, ci trebuie as se axeze pe suport emotional si ajutor neconditionat pentru recuperare.

De aceea, daca recunoasteti aceste grave simptome la adolescentul din famile, adresati-va unui medic pentru a fi indrumat catre ajutor de specialitate. Pentru anorexie nu exista un tratament medicamentos eficient. Singura metoda ramane psihoterapia.

Cauzele ce duc la dezvoltarea unei tulburari de comportamnet alimentar se impart in mai multe categorii - factori de natura bilogica sau genetica - adica o tulburare de comportament alimentar care a existat in istoricul familiei, consum sau dependenta de substante la unul dintre parinti.

Factor de mediu familial - lipsa afectiunii parentale, un mediu familial in care se pune mult accent pe alimentatie, pe forma si greutatea corpului sau aspectul fizic, experiente negative legate de greutate sau forma din cauza ca la scoala copii au ras de aspectul fizic al adolescentului.

Factori care tin de personalitate - tendinta spre perfectionism, stima de sine scazuta, tendinte spre depresie sau anxietate. Desigur, nu exista un singur factor care sa duca la dezvoltarea anorexiei, a bulimiei sau a tulburarii de mancat comvulsiv, mai degraba interactiunea mai multor factori duce la favorizarea acestor tulburari.

Pentru anorexie nu exista un tratament medicamentos eficient care sa conduca la scaderea fricii legate de cresterea in greutate si care sa permita restaurarea unei greutati normale. Singura metoda de tratament eficienta ramane psihoterapia insotita de consilierea nutritionala personalizata.

Tratamentul bulimiei se poate realiza partial prin tratament psihiatric medicamentos. Tratamentul tulburarii de mancat convulsiv poate fi realizat prin psihoterapie comportamentala. Nu se apeleaza in acest tratament la laxative sau diuretice.