Ingerul, viata mea, sufletul meu murise! Fusese chemata in ceruri! De ce tocmai ea? De ce copilul meu? M-am ridicat de langa ea si am inceput sa o ridic sa se trezeasca, o rugam frumos sa deschida ochii, sa scoata sunetele ei frumoase, sa faca orice gest care sa-mi arate, sa-mi demonstreze ca este langa mine. M-am infuriat pe Dumnezeu pentru ca mi-a luat fata. De ce nu a luat alt copil? Mai sunt destui pe lume.

Nu acceptasem ca i se facuse autopsie, dar asta era regula. Am ramas singura cu ea, in acea camera rece si infioratoare care era plina de trupuri reci, printre care era si fetita mea draga. Venise o asistenta sa ma anunte ca un politist vrea sa-mi vorbeasca. Ma gandeam de ce sa mai discute cu mine daca inima mea nu mai este. Era tot acel care a fost langa mine si la sectia de politie. Mi-a explicat ca riscase enorm pentru ca venise la spital. Era imbracat in civil, era ziua lui libera. I-am multumit pentru gest si m-a invitat afara. Era extrem de serios si chair daca vorbea cu mine, tinea privirea in pamant. L-am intrebat ce sa intamplat?

Si vestea cea rea venise - invatatoarea respectiva va fi inmormantata chiar langa fetita mea. Criminalul inmormantat langa victima! Cat de penibil poate fi? Cine a facut asa ceva? Nici familia ei nu stia nimic, de fapt mai avea o singura sora in viata, parintii murise inecati intr-o inundatie iar sotul o parasise dupa decesul baietelului. Nimeni nu stia cine a aceeptat acest lucru? Cum pot merge la mormantul fetitei mele si sa dau si peste mormantul celei care a luat-o langa mine. In minutele urmatoare eram la biserica respectiva sa aflu ce sa intamplat de fapt. Acolo era si sora criminalei. Am intrebat-o din ce cauza a murit sora ei? Ce rezultat i-a iesit la autopsie? Cu stupoare aflu ca nici macar nu i se facuse autopsie. Dupa ce a murit la sectia de politie, seara au si dus-o la capela bisericii.

Imediat am plecat de acolo. Am ajuns la cabinetul unui avocat cunoscut sa ma ajute in toata problema. A deschis un proces impotriva bisericii si un proces impotriva centrului de medicina legala. Era de datoria mea morala sa aflu tot adevarul. Era datoare copilului meu. Impreuna cu avocatul am mers la biserica sa cautam un alt loc pentru inmormantare. De la preot aflam ca nu mai sunt locuri libere, ci doar cele doua care deja sunt cumparate si pregatite. I-am explicat preotului motivul pentru care vreau un alt loc de veci. Rapunsul a fost ca pe el nu-l intereseaza astfel de lucruri si sa accept situatia.

Cum sa fac asa ceva? Era exclus! M-am ineresat la o alta biserica sa caut un alt loc, dar din pacate toate bisericile din oras stiau despre situatie si nu vroiau sa se bage peste preotul de la biserica respectiva. Avocatul meu primise un telefon de la medicina legala in legatura cu citatia trimisa. Sora invatatoarei refuzase cu insistenta sa nu i se faca autopsie, pe motiv ca religia nu le permitea acest lucru. Cum vine asta? Copilul meu fusese taiat si controlat iar ea era bine mersi intrega? Refuzam sa accept! Cei de la medicina legala, avocatul, politistii nu puteau face absolut nimic in aceasta privinta! Religia trebuie respectata!

A sosit ziua indurerata! Fata mea va fi inmormantata alaturi de acea persoana diabolica! Toti colegii ei de clasa au fost prezenti, cadrele medicale de la spital, cateva asistente si medicul de la spitalul din Turcia. I-am pus si melodia ei preferata si avea alaturi jucariile ei, cartile de colorat, toate obiectele la care tinea ea. Nu conta pentru mine! Chiar si in acele momente am vrut sa fie fericita! Era intr-o rochie alba de mireasa! Totusi nu ma impacasem cu gandul ca nu va mai fi acasa langa mine! Dar Dumnezeu a vrut sa o ia la El!