Din ce in ce mai mult vorbim despre voluntariat. Peste tot se duce o campanie de promovare a acestuia. Dar cat de bine intelegem noi voluntariatul?

Trebuie sa stim ca a fi voluntar inseamna a acorda ajutor (material, fizic, spiritual) unor persoane - cunoscute sau nu - fara sa cerem vreo recompensa. Exemple de voluntari de-a lungul istoriei sunt multe, dar ma voi opri la cele care pentru mine au o mare valoare, la cele pe care le ofer copiilor (desi nu stiu daca aceste persoane chiar au existat. Oricum eu cred in ele si stiu sigur ca multi au aceeasi parere).

Unul dintre cei mai cunoscuti voluntari este Iisus Hristos. Este cel mai bun exemplu. Tot ce a facut a fost pentru toata lume, in afara de propria persoana. A dat iubire, vindecare si iertare fara a cere ceva in schimb, fara a astepta recunostinta sau laude. Faptele sale si-au dovedit valoarea abia mult mai tarziu, dupa ce El, ca Om, a incetat sa mai existe.

Alt exemplu este mosul nostru drag, care vine in fiecare iarna, Mos Craciun. Aduce daruri, poate serveste o prajiturica, daca ii este foame, apoi pleaca fuga-fuguta, pentru a aduce bucurie si in alte case. Este o poveste, dar o poveste in care toti vrem sa credem, si pe care toti o cultivam. Si abia in seara de Craciun suntem voluntari de-adevaratelea, deoarece atunci nici macar nu putem primi multumirile, deoarece nu ne sunt adresate.

Cam asa cred eu ca se manifesta voluntariatul. Cand dai ceva din inima, fara sa-ti para rau, fara sa dezbati apoi tema in cercuri mari si fara sa astepti confirmarea faptelor tale de la nimeni, atunci te poti considera voluntar. Cand cunosti o persoana care are nevoie de un sfat, de o mana intinsa, si ii acorzi neconditionat ajutorul tau, esti ceea ce ai vrea sa fii.

Cum ii educam pe cei mici in spiritul voluntariatului? Trebuie sa descoperim persoanele care au nevoie de ajutor, sa intervenim fara ca acestea sa ne ceara ( poate evita sa ceara ajutorul de rusine). Apoi sa explicam copilului de ce am facut aceste lucru. Cel mai simplu exemplu? Unul pe care il poate da oricine, in orice situatie? Un ajutor pe care tot mai putine persoane il dau? Ma urc in tramvai / troleu/ autobuz, ma asez linistit pe scaun si vad langa mine o persoana in varsta. Ma ridic urgent si-i ofer locul. Cazuri care mi s-au intamplat mie: dupa ce m-am ridicat pentru a oferi locul, tinere domnisoare sau tineri domni, s-au "trantit@ pe scaun ca si cum locul acela era special pentru ei. Acum poate ati ajuns sa intelegeti adevaratul sens al cuvantului voluntariat. Cate dintre dumneavoastra ati oferit locul unui batran. Daca ati facut asta, va felicit si va asigur ca puteti trece la nivelul la care va puteti educa proprii copii sa fie voluntari. In schimb, daca ati aruncat privirea in alta parte si v-ati facut ca nu observati ca genunchii batrani nu mai pot duce povara anilor, ar fi bine sa va faceti ordine in ganduri. Poate ca aceasta merire nu vi se potriveste. Poate pare un exemplu comunist , dar demonstreaza multe.

Cum invat eu copii sa fie voluntari. Hainutele ce au ramas mici, daca sunt bune, le spalam, le calcam si le daruim unor copii ce au o situatie mai putin buna. Langa ele putem cateva dulciuri si o jucarie, iar zambetele de pe chipurile lor ne sunt de ajuns. Avem persoane varstnice ce locuiesc in apropiere. O galeata de apa adusa acasa, o sacosa de cumparaturi prea grea dusa pana la usa sau plata unei facturi la un oficiu ce este departe de casa sunt lucruri pe care le poate face oricine. Daca este sa mergem mai departe, curatenia in zona verde a scolii sau a gradinitei, ridicarea unui ambalaj din parcul de joaca si aruncarea lui la gunoi. Intr-adevar, sunt lucruri simple, pe care de multe ori uitam sa le facem si care ni se par fara valoare. Dar ganditi-va: daca fiecare dintre noi ar face un singur de gest de acest fel pe zi, am avea in jurul nostru oameni fericit si mediu curat. Pentru ca, pana la urma, voluntariatul asta inseamna; bucuria de pe chipurile tuturor.