Mi-a fost dat sa vad de curand, femei care asteapta sa treaca de prima tinerete pentru a avea copii, femei ce fac un copil la varsta indicata de medic si ... tragic, fete, simple adolescente sau care nu au implinit inca 20 de ani si doresc sa devina mame.

In unele tari exista programe prin care tinerele sunt invatate ce inseamna un copil, asta in mica masura. Stim cu totii ca a fi parinte e greu, frumos dar totusi nimeni nu are o carte exacta, niste instructiuni ce se pot aplica tuturor copiilor. Acestea au parte de bebelusi de jucarie, ce plang fara incetare cateva minue. Bebelusi ce varsa, au temperatura etc. Unele decid ca nu sunt hotarate, altele nu isi schimba parerea. Ideea e ca in fata unei papusi nu e ca in realitate, dar macar ai idee despre ce inseamna sa fii mama, mama de bebelus. Ulterior, odata cu cresterea copilului, mama inainteaza in varsta si capata si ea experienta. Lucrurile sunt simple abia dupa primul copil, cand ai habar despre ce inseamna un nou nascut.

Sa fii mama e lucru mare. Foarte mare. Trebuie sa fii prezenta in mai multe locuri odata, sa fii la bucatarie si langa bebelus, sa fii la serviciu si cu copilul la sedinta ;)) Chiar daca nu chiar in acelasi moment, se cer sacrificii. Aceste sacrificii sunt necunoscute in fata tinerelor care isi doresc un copil, de dragul de a avea hainute mici si colorate in casa, de a ingriji un ghemotoc mic. Copilasii sunt dulci, sunt tare simpatici cand zambesc dar e nevoie de sacrificii, de rabdare, de timp si de bani. Partea cu banii cred ca ar trebui pusa undeva la inceput, dar cred ca pana la urma, daca am depinde doar de bani, nu am mai face copilasi.

Zilele trecute, o tanara de 19 ani pe care o am la prieteni pe Facebook, nu stiu din ce accident sau intamplare... posta intrebari de genul ,, Daca am renuntat la anticonceptionale, cand pot face un copil?.. ... ori aceasta tanara insista pe diverse intrebari, una mai stupida ca alta. De ce mi se pareau stupide? Pentru ca o femeie matura, pregatita sa faca un copi , la modul cel mai serios, se duce la medic si impreuna cu acesta discuta aceste detalii.... sau macar cu sotul. Nu poti intreba printre prieteni, lucruri pentru care trebuie si este indicat sa iti raspuna un specialist. Prietenii te pot ajuta cu sfaturi cum ar fi, de unde sa iei un nou biberon sau scutece!

In incercarea mea subtila de a o sfatui, am aflat ca isi doreste un copil si atat, restul nu mai conteaza! Tare as vrea sa stiu si dupa ce vine sarcina, apare nevoia de medic, de ecograf, de bani pentru diverse analize si consultatii, suplimente de vitamine... atunci cine o sfatuieste, cine o sprijina. Ea, un copil, el ... un copil, ca nici prietenul nu era mai mare de 21 de ani! Ambii locuiesc in chirie intr-o garsoniera, ambii sunt inca elevi si se descurca foarte greu.

Dau acest exemplu, pentru ca un copil e o datorie pe viata, un “contract” ca o sa fii acolo, langa el la bine si la greu, ca o sa poti sta treaza nopti la rand, ca o sa fii disponibila sa strangi voma, scutece, sa ii oferi o masa calda. Un copil nu e doar un copil si atat! Este intradevar magic, dar e nevoie sa fim realisti, sa vedem si partea cealalta a povestii. Copilul creste si are si mai mare nevoie de tine ca parinte, de hainute de scoala, medicamente, educatie, alimente sanatoase, jucarii etc. Copilasii se fac in mod responsabil, dupa o analiza exacta a situatiei in care te afli tu, ca viitoare mama, cu nenumarate indatoriri.

Copilasii nu sunt jucarii de plus, nu sunt incercari din viata la care se poate renunta, e un drum pe care odata pornit, nu exista cale de intoarcere. Decat prea devreme si decizie pripita, mai bine putin mai tarziu!